Fasolea: o privire în trecut

     Fasole. Totul se leagă de fasole în viaţa de zi cu zi, fie că-i vorba de fasole cu cârnaţi sau fasole scăzută… fasole cu caltaboş, ba chiar şi brânză mucegăită cu fasole chinuită. Adevărul nu poate fi mai adevărat, leidiz en gientălmăn. Problma se pune astfel: oare românul şi doar el suferă de acest refugiu spiritual? Cercetătorii miserupeni au demonstrat că fasolea ca şi chestie e în om însuşi de când a apărut. Este un indice de dezovoltare uman folosit extensiv în toate tehnologiile, cu excepţia celor de ultimă generaţie (ce folosesc baliga).

     Un român, Badea Gheo din Cucuieţii de după Deal, a dovedit cum fasolea era folosită extensiv ca şi combustibil în industria română a îndoirii focului şi aprinderii fierului. Un proces tradiţional, dl. Gheo ne-a demonstrat pe loc cum era fasolea ingerată şi scăpată, efectiv, încetul cu încetul până la pornirea focului.
      Utilităţile ei nu se opresc aici. Ştiaţi că Jacuzzi, ca principală resursă în primele sale căzi revoluţionare, a folosit tot o formă prelucrată a fasolii? A fost denumită de cei sapte fraţi fondatori ai companiei: ‘pârţ’, denumire în uz chiar şi astăzi.
      Pârţul, ca rezultant al fasolii, a fost dezbătut amănunţit şi de Salvador Dalí, care vede o artă în a pârţâi (verbul derivat din substantivul ‘pârţ’). În ‘Jurnalul unui geniu’, autorul dezbate tehnica.
      Fasolea indică ce societăţi au fost afectate clar de miraculosul vrej. Apărută în Orientul Mijlociu, fasolea a arătat cum, iniţial, oamenii din zonă s-au dezvoltat miraculos, dar, odată cu introducerea de noi tehnologii ce procesau baligi, cum s-ar spune, ‘s-au lăsat pe tânjală’ şi au început să taie frunza la câini, să ardă gazul (de la fasole), să frece menta şi să frece manganul: toate activităţi străbune.
      Per ansamblu, fasolea cu mămăligă şi slană cu brânză de capre şi ceapă afumată este cea mai cea, alfa şi omega, mâncarea şi dorinţa, motivaţia şi acţiunea. Desigur, mai este şi PUNCT.