Am dat de cartea asta (Edwin Abbott Abbott - 'Flatland') citind dintr-o alta, de Michio Kaku (îl ştiţi, are şi profil pe FaceBook).
E vorba de un băiat, A. Square, care trăieşte în lumea asta 2D a lui, în care figuri geometrice sunt vii, stratificate social, şi rău-intenţionate (unele), cam cum vede autorul perioada Victoriană în care trăia. Nobilii sunt poligoane, clericii cercuri, gentlemenii pătrate şi pentagoane, ceilalţi triunghiuri de diferite neamuri. Poate după cum se vede, cu cât erai mai înalt pe scara socială, cu atât aveai mai multe laturi. Ei bine, femeile sunt doar linii pe-acolo.
Dar chintesenţa e modul în care pot fi percepute mai mult de trei dimensiuni, şi analogia unei fiinţe 2D în 3D e cel mai bun exemplu pe care-l avem. A. Square, până la urmă, este vizitat de o sferă, care spune că vine din Spaceland, şi face mişto de el atingându-i maţele (pentru că din 3D se vede tot, nu?) şi dezlipindu-l de pe Flatland ca să-l arunce în lumea 3D.
Restul povestirii - temă pentru acasă.
Da, şi unul din cele mai bune filme bazate pe nuvela asta e scurtmetrajul 'Flatland: The Movie' (2007) de Martin Sheen. Mai e unu', intitulat simplu 'Flatland' (logic). Ete traileru' primului:
Monday, July 20
Flatland - Ţara lu' cap pătrat
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comentarii:
Post a Comment